Biete rationamente de neprofesionist in ale legii

De fiecare data cind imi spun ca un subiect este inchis apare ceva de neinchipuit. Acesta este motivul care a generat o butada pe care sper ca-mi apartine si nu a fost spusa de altcineva inainte “Planificarea politica este relativ usoara. Faci un inventar al tuturor posibilitatilor de bun simt sau logice si te pregatesti intens pentru restul!”.

Cam asa se intimpla si cu inceperea cercetarii penale a unor ministri sau ex-ministri. Cind credeam ca subiectul este mort, strategii PNL gasesc o chichita, sintagma “dosarul cauzei” se agata de ea, ii solicita presedintelui sa trimita dosarul cauzei, acesta trimite ceva in cutii sigilate iar Melescanu refuza finalizarea procedurii, instiintarea Parchetului de pe linga Inalta Curte de Justitie si Casatie pe motiv ca actele transmise nu reprezinta “dosarul cauzei”.

Din analiza scrisorii de însotire a documentelor si a inventarului anexat acesteia, a rezultat faptul ca ele nu reprezinta dosarul cauzei, în conformitate cu articolul 18 din Legea 115/1999, fiind doar copii ale unora dintre documentele care au stat la baza referatelor de solicitare a aprobarii începerii urmarii penale întocmite de catre procurorul de caz si, în consecinta, nu pot fi cuprinse în categoria documentelor prevazute de legea mentionata.” – extras din comunicatul Ministrului Justitiei postat pe site-ul institutiei.

Mare greseala.

Putina istorie: in forma sa din 1999 legea 115 (a responsabilitatii ministeriale) prevedea o procedura mai laborioasa, respectiv, comisia speciala de pe linga Presedentie aduna probe, audia martori si abia apoi facea o propunere. La fel si la nivelul Parlamentului daca ar fi cazul. In mod evident, aceste acte ar fi facut parte dintr-un dosar al cauzei iar actele respective ar fi urmat sa se regaseasca in dosar pina la finalizarea procesului. Numai ca intre timp a intervenit decizia 1133/2007 a Curtii Constitutionale care, printre altele, a desfiintat comisia cu pricina pe motiv de neconstitutionalitate iar motivatia merita o atentie deosebita. Autoritatilor prevazute la art. 109 alin (2) [Presedinte si Parlament n.m.] nu li se poate impune, fara sa se încalce principiul separatiei puterilor în stat, prevazut de art. 1 alin. (4) din Constitutie, obligatia de a efectua cercetari proprii sau de a încredinta unor structuri extrajudiciare verificarea faptelor penale cu care sunt sesizate de Ministerul Public, de alte organe ale statului sau de cetateni. Asemenea cercetari au caracterul de acte de urmarire penala sau de acte premergatoare urmaririi penale si sunt cu totul straine statutului juridic constitutional, rolului si functiilor autoritatiilor publice mentionate. “

Si acum sa judecam. Daca Ministerul public nu este abilitat sa faca acte premargatoare urmaririi penale pentru ca pe fond nu are dreptul sa ancheteze ministri fara incuviintarea Presedintelui rezulta ca procurorul de caz nu face decit sa orienteze plingerea, denuntul sau autosesizarea impreuna cu raportul sau din care sa rezulte ca nu este vorba de o situatie sicanatorie sau vexatorie. Bariera prezidentiala este pusa pentru a preintimpina derularea procedurii initiate de o plingere a unui nebun sau facuta cu intentia vadita de a sicana ministrul respectiv. Este normal ca procurorul sa exprime punctul sau de vedere insa NU EXISTA UN DOSAR AL CAUZEI care sa contina altceva decit Presedentia a transmis Ministrului Justitiei! D esigur exista si situatii particulare. Una ar fi cea gen Adrian Nastase, in care cauza are un dosar al cauzei care a ajuns in instanta insa dupa ce procedura urmata a fost declarata neconstitutionala dosarul se reia de la 0! In opinia mea nici o declaratie nu mai poate fi utilizata fara a fi susceptibila de incalcarea procedurii. Nu inseamna ca acestea au disparut insa trebuie solicitate din nou iar cei ce au dat o declaratie nu cred ca pot reveni asupra ei fara a trage ponoasele. Un alt gen de situatie particulara il reprezinta cazul Pacuraru, cazut in plasa urmaririi penale a altor persoane (in speta Dan Ilie Morega). Desi exista inregistrari la dosarul lui Morega, acestea nu fac IN MOD FORMAL INCA PARTE din dosarul lui Pacuraru (foarte probabil ca nici nu vor fi spete separate). Presupun ca procurorul de caz a semnalat ca exista indicii privind savirsirea unei infractiuni, iar declaratiile sinucigase ale ministrului pe posturile de televiziune sunt suficiente. Am paralizat cind l-am auzit pe Pacuraru, aflat intr-o evidenta necunoastere a legii 78/2000 aparindu-se ca nu a luat nici un ban pentru a-l pune pe Romanescu director nu stiu unde pentru ca Morega si Manta sa il convinga pe fratele acestuia – deputatul PD Romanescu sa treaca la PNL. “Fac astfel de lucruri de 20 de ori pe zi cind ma suna sefii de filiale PNL” se apara ministrul invocind NORMALUL aflat evident in afara legii. Capcana in care s-a aruncat a fost generata de formularea cererii Parchetului care-l acuza de luare de mit, nestiind ca in fapt este vorba, conform legii de o infractiune echivalata cu darea si luarea de mita!

Putem accepta ca Parchetul nu trebuia sa trimita copii* insa trebuie sa acceptam ca Parchetul nu trebuia sa trimita nimic altceva decit raportul procurorului iar Ministrul Justitiei nu are dreptul sa studieze actele respective din ipoteticul dosar, daca ar exista, nefiind structura judiciara insarcinata cu urmarirea penala conform legii!

Citeva concluzii:

1.Parchetul si Presedentia a transmis exact ceea ce trebuia sa transmita, notiunea de “dosarul cauzei” diind golita de continutul data de Codul de Procedura penala.

2. Ministrul interimar al Justitiei s-a expus inutil si in mod evident partinic expunindu-se unei acuzatii de abuz in serviciu in dauna intereselor publice.

3. Gestul are o doza de iresponsabilitate. Ne aflam la un al doilea precedent care ne poate costa extrem de scump. In aceeasi cauza – dosarul Posta Romana – in care sunt implicati ministri ai actualului Guvern, ministrul justitiei, certificatorul legalitatii actelor Guvernului, a emis o ordonanta de urgenta evident neconstitutionala care a impiedicat cursul justitiei iar acum succesorul lui comite o noua greseala extrem de vizibila, in acelasi sens: impiedicarea procurorilor sa isi faca meseria. In aceste conditii aplicarea sanctiunilor UE pe justitie ar fi un gest de normalitate. (Ma intreb daca dupa nerecunoasterea hotaririlor instantelor din Romania nu va trebui ca toti Romanii care se judeca cu straini sa se duca sa se judece in state UE!?)

4. Cred ca miza reala a Ordonantei de urgenta care a deschis bilciul a fost aminarea procedurii de urmarire penala pina dincolo de alegerile locale si mai ales parlamentare. Nu a fost sa fie asa iar acum acest guvern si mai ales PNL se scufunda din ce in ce mai adinc.

5. Partea pozitiva a lucrurilor: incet, prea incet punem lucrurile la punct, developam lipsurile Constitutiei si ale legilor acolo unde exista, ridicam noi constringeri in fata clasei politice. Cred ca noi oameni politici nu vor apare prea curind. Macar daca am reusi sa ii impiedicam pe actualii sa isi mai manifeste acele trasaturi care ne deranjeaza.

—–

* A se vedea Codul de Procedura Penala art.205 (P?strarea unor acte de urm?rire penal?). Art. 205.(1) Când legea prevede c? un act sau o m?sur? procesual? trebuie s? fie încuviin?at?, autorizat? sau confirmat? de procuror, un exemplar al ordonan?ei sau al actului procesual r?mâne la procuror. (2) În cazurile în care procurorul înainteaz? dosarul cauzei instan?ei în vederea solu?ion?rii propunerilor ori cererilor formulate în cursul urm?ririi penale, acesta sau organul de cercetare penal? p?streaz? copii de pe toate actele dosarului, în vederea continu?rii urm?ririi penale. (3) În cazurile în care, în cursul urm?ririi penale, dosarul cauzei este solicitat în acela?i timp de instan?e diferite, procurorul înainteaz? originalul dosarului instan?ei mai întâi sesizate, iar celorlalte instan?e copii de pe actele dosarului, semnate de procuror ?i purtând ?tampila parchetului. [Alineatele (2) ?i (3) au fost introduse prin art. I pct. 115 din Legea nr. 356/2006].

This entry was posted in Neclasificate. Bookmark the permalink.

2 Responses to Biete rationamente de neprofesionist in ale legii

  1. Mihai says:

    Cred c-ai abordat un subiect care, profesional, te depaseste net. Daca jurnalistii s-au transformat în specialisti în Drept, o sa m-apuc si eu sa scriu despre cazatura de pe motociclet? a lui Tariceanu si despre suvita (lipsa) a lui Basescu.
    Te anunt ca în temeiul aceluiasi principiu al separatiilor puterilor în stat, decizia de începere a urmaririi penale n-ar fi trebuit sa fie nicio clipa la presedinte. Daca e acolo, e o anomalie a legii. Daca esti de acord cu aceasta anomalie a legii, atunci trebuie sa fii de acord cu toate anomaliile legii, nu selectiv, asa cum o faci. Trebuie sa fii de acord inclusiv cu necesitatea ca presedintele sa transmita dosarul cauzei (dosarul de cercetare – devenit de urmarire penala) catre ministrul justitiei. Indiferent ca-ti place, ori nu.
    Textele de Cpc citat, n-are aplicabilitate în speta, stiu si studentii din anul I de drept faptul ca legea speciala (115/1999) deroga de la cadrul general.

    Înainte sa-ti amai dai cu parerea, consulta-te cu un specialist. Putina rigoare da bine chiar si pe blog.

  2. sorinp says:

    Draga Mihai, fiind un blogger incepator sunt absolut incintat de acest prim comentariu. Este dovada ca are totusi sens sa comunici cu persoane necunoascute.
    Inteleg din mesajul tau ca ai pregatire juridica. Eu nu am, insa in momentul in care am intrat in legislativ am considerat ca este cazul sa-mi aplec o buna perioada din timp studierii unor legi fundamentale pt aceasta activitate (Constitutia, Regulamentele camerelor, legea 24/2000 – si de aici a inceput totul…).
    Cu ce nu sunt sub nici o forma de acord din cele ce le-ai scris:
    1. “Te anunt ca în temeiul aceluiasi principiu al separatiilor puterilor în stat, decizia de începere a urmaririi penale n-ar fi trebuit sa fie nicio clipa la presedinte.”
    R: PRESEDINTELE NU DECIDE INCEPEREA URMARIRII PENALE CI DOAR POATE OPRI CERCETAREA PENALA (SUBLINIERE). pROCURORII SUNT CEI CE VOR DECIDE DUPA CERCETAREA PREALABILA DACA UNCEP SAU NU URMARIREA PENALA!

    2. “Daca esti de acord cu aceasta anomalie a legii, atunci trebuie sa fii de acord cu toate anomaliile legii, nu selectiv, asa cum o faci.”
    R: CA CETATEAN DAR SI CA TEMPORAR MEMBRU AL PARLAMENTULUI NU TREBUIE SA FIU DE ACORD CU NICI O PREVEDERE DIN NICI O LEGE. TREBUIE DOAR SA RESPECT ACEA LEGE! DACA LEGEA ARE ANOMALII, CONTRADICTII, RESTURI DE TEXT NEABROGATE SAU NEADAPTATE DUPA ABROGAREA UNOR ARTICOLE ESTE DATORIA JUDECATORILOR (SI AL JURISTILOR IN GENERAL) SA FACA INTERPRETAREA LEGII SI APLICAREA EI IN FUNCTIE DE PRINCIPIILE PE CARE LE-AU INVATAT IN FACULTATE, LA INSTITUT, DIN DOCTRINA, ETC.
    3. In privinta dosarului am unele nedumeriri care izvorasc din incompetenta mea in materie de procedura penala. Presedintele este abilitat de lege sa sa uite la probele din dosar. Ministrul insa nu este abilitat de lege si nici consilierii lui. Nu am reusit sa gasesc in cursurile de procedura o specificare cu privire la secretul acestui dosar. Este evident insa ca nu este normal ca ALTII neabilitati de lege sa aibe acces la continut inainte invinuitul sa beneficieze de acest drept.
    Mai am indoieli cu privire la relevanta juridica a dosarului. Un dosar gros ca al lui Nastase, care s-a intors de la instanta, s-ar putea ca din punct de vedere juridic sa nu existe pentru ca multe din probele din dosar au fost obtinute inainte ca procurorii sa aibe dreptul constitutional de a face cercetarea penala si urmarirea penala. In fapt, dosarul cel gros al lui Nastase are acum doar denuntul penal initial si atit. Iar acesta s-a transmis la Presedentie si la Ministrul Justitiei.
    4. Cunosc acest principiu al derogarii legii speciale insa recunosc ca din lipsa de experienta juridica nu mi-a trecut prin cap sa il iau in considerare. DAR nu crezi ca de vina pentru eroarea mea ar putea fi un jurist, cum este secretarul de stat Mocuta (candidat la postul de ministru al Justitiei)care a invocat tocmai posibilitatea unei exceptii de nelegalitate invocind tocmai CPC?
    Mi-ar face o deosebita placere daca ai continua acest comentariu.
    Sorin

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *