Ar trebui să aștepte premierul sprijinul medicilor pentru schimbare?

Citesc o ştire difuzată de Digi24.
”Eu, ca prim-ministru, și sunt convins că și ministrul Sănătății, vom spune tot ce constatăm că este greșit în sistem. Dar nu este suficient să spunem doar ce constatăm, va trebui să propunem și soluții, inclusiv legislative.”
Acesta a fost răspunsul premierului la o înțepătură venită din partea unui medic care mai voalat îl acuza de non-combat.Am încercat preț de câteva secunde să mă pun în postura celor doi – cel mai probabil oameni de bună credință dar care nu au nici în clin nici în mânecă ceva cu îngrijirea bolnavilor, asaltați din stânga și din dreapta de opinii și sfătuitori. Pe cine să crezi, cine are dreptate, ce măsuri poți să iei fără să greşeşti?Cât despre soluții legislative, ce să mai vorbesc?! Cine să le facă? Premierul, ministrul, juriștii care și până acum aveau puterea de a face propuneri și nu le-au făcut?! Iar dacă cineva face o propunere – oare câtă rezistență se va ivi din jurul decidenților tocmai din partea celor care sunt vizați?!Vă propun, spre exemplificare, soluțiile în care eu cred, pentru combaterea fenomenului de ascundere a infecțiilor nosocomiale.

  • Eliminarea indicatorului de performanță al activității managerului și șefului de secție legat de infecțiile nosocomiale.
  • Asigurarea unei transparenței totale pentru a preîntâmpina înțelegerile tacite sau explicite dintre DSP, manager, medici din spital. Pe site-ul unității ar trebui să fie publicate focarele de infecții nosocomiale, când au apărut și când au fost eradicate, ce masuri specifice se iau, cantitatea de dezinfectante necesare raportat la activitate și suprafață și în paralel bugetul alocat pentru achiziționarea acestora, consumul de antibiotice de rezervă, inserarea numărului de analize bacteriologice care identifică bacterii ”de spital” – indicând inclusiv colonizările.
  • Schimbarea radicală a atitudinii față de vizitatori (managerul să poată limita vizitele la 10-20 minute, numai în echipament de unică folosință cumpărat de la automate pe banii vizitatorilor, instruirea specială a aparținătorilor care substituie infirmierele.
  • Schimbarea radicală față de studenți (și ei sunt vectori scăpați complet de sub control)!
  • Stewardship susținut care să schimbe cultura organizațională.
  • Includerea epidemiologului în comitetul director (această idee nu-mi aparține însă subscriu la ea).

    Și acum întrebare: cine susține și cine se opune unor asemenea soluții? Premierul sau ministrul sănătății pe cine să creadă, pe cine să urmeze? Iar medicii, îmboldiți de premier „să nu mai stea pe margine” cum ar putea să se manifeste? Pe FB? În stradă? Prin petiții online?Îmi pare rău domnule Cioloș, acest popor are nevoie de leadership iar schimbarea nu este întotdeauna un proces democratic, o decizie a majorității!

    Voi închide acest post cu o afirmație pe care am descoperit-o într-un film pe care cred că l-am văzut de 7 ori (MiB I) și de abia acum m-a atins: ”Oamenii pot fi inteligenți însă în grup oamenii sunt animale proaste, sperioase și periculoase.”Iar medicii sunt și ei oameni.

De la trimiterea  propunerilor (incusiv a actelor normative care necesită modificare) au trecut deja  14 zile. (voi modifica din când în când cifra).

This entry was posted in Neclasificate. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *