Conferinta de presa – PNESS LA 1 AN

28 august 2008
Pe 30 iunie s-a incheiat anul prevazut pentru derularea PNESS. Nu inseamna ca se incheie si programul. Acesta va continua in actuala formula pana la sfarsitul anului 2008 pentru a da posibilitatea cat mai multor cetateni care, din diverse motive, nu s-au prezentat inca la medic, sa faca acest lucru.
In viitor programul se va dezvolta si ramifica in functie de reuzultatele acestei prime etape.
Atunci cand am proiectat si lansat acest program spuneam ca in functie de rezultate vom elabora politici sanitare adecvate si vom regandi alocarea banilor.
Nu am asteptat epuizarea anului in care s-a derulat PNESS, ci am gandit deja cateva strategii, pe baza rezultatelor intermediare.
In functie de riscograma individuala dupa acesta prima evaluare, cetatenii vor fi evaluati periodic, in functie de riscurile de boala descoperite prin PNESS, in decursul a cinci ani, astfel incat politica de preventie in sanatate sa aiba consecventa si sa produca efecte.
Screeningurile pentru diverse tipuri de cancer – colono-rectal, genito-mamar- fac deja preocuparea MSP. Din toamna acestui an va incepe implementarea primului program organizat de screening pentru cancerul de col uterin. Femeile din grupa tinta intre 25 si 64 de ani vor primi, esalonat, invitatia de participare la program, urmand ca in interval de trei ani sa fie invitate la program toate femeile din aceasta grupa de varsta. Fondurile sunt deja alocate pentru acest an, iar programul este gandit ca unul multianual.
In ciuda criticilor aduse permanent Programului de evaluate a starii de sanatate a populatiei de catre unii politicieni – paradoxal unii chiar medici, dar care si-au uitat menirea – populatia a primit cu interes aceasta initiativa a MSP, lucru demonstrat de toate cercetarile de piata.
In acest context fac mentinea ca eu, ca ministru, trebuie sa ma preocup de sanatatea tuturor romanilor, sa nu fiu indiferent fata de nimeni si nimic din ceea ce are legatura cu sanatatea. Din pacate, problemele acumulate in sistem in ultimii 30 de ani sunt atat de multe incat este nevoie sa stabilim prioritati, chiar daca se produc nemultumiri. O prioritate este politica de preventie si profilaxie.
Dupa un an de derulare a PESS cetatenii au devenit mai receptivi la cultura medicala care presupune controale medicale periodice si, ceea ce este foarte important si imbucurator, au devenit mai atenti cu propria sanatate.
Medicii de diferite specialitati au salutat programul deoarece s-a dovedit ca el chiar ajuta la depistarea precoce a bolilor si as dori sa se inteleaga ca lucram pentru viitorul natiunii impreuna cu medicii, cu personalul de specialitate.
In urma rezultatelor trimestriale obtinute pe parcursul derularii PNESS am luat legatura cu medicii specialisti, cu asociatiile de pacienti, am facut evaluari si am schitat politici de prevenire si management a unor boli cu incidenta mare cum sunt diabetul, afectiunile cardio-vasculare , cancerul, hepatitele virale, bolile rare cu mare incidenta pe fondurile publice.
In perioada 1 iulie 2007- 30 iunie 2008 s-au prezentat la medic si au fost evaluati 11.104.655 de cetateni, peste 55% din populatia tarii, care a primit taloane. Din acestia 43,4% sunt barbati iar 57,6% sunt femei.
Din cei peste 11 milioane de cetateni evaluati, 9.889.062, adica 89,9 % o reprezinta asiguratii.

Restul de 1.215.593, adica 5,7% sunt persoane neasigurate.
Se poate constata utilitatea programului si prin numarul foarte mare de persoane neasigurate care au posibilitatea sa ajunga la medic, sa-si evalueze starea de sanatate si, daca este cazul, sa fie incluse in programele nationale de sanatate finantate de la bugetul statului.
Cea mai buna prezentare la medicul de familie (59-64% ) s-a inregistrat in judetele Harghita, Covasna, Dolj, Alba, Mures, Arges, Salaj, Gorj, Participarea cea mai redusa (41-34 % ) a fost inregistrata in judetele : Giurgiu, Mehedinti, Tulcea, Vrancea, Bacau, Calarasi, Ilfov si municipiul Bucuresti.

In urma evaluarii riscurilor, au fost identificate 4.114.969 de persoane cu risc de imbolnavire, reprezentand 37% din persoanele evaluate.
Judetele care inregistreaza cel mai mare procent al persoanelor cu risc de imbolnavire printr-una din bolile majore, sunt : Cluj (53,25%) , Ilfov (45,41% ) si Sibiu (44,15%)
Riscograma celor prezentati la consult, are urmatoarea structura:
• 3.323.156 persoane (adica 30% din cei evaluati) prezinta risc de imbolnavire prin diabet zaharat,
Pacientii din judetele Ilfov, 41%, Cluj, 39%, Prahova, 37%, Arad, 35%, Brasov, 34% au riscul cel mai mare de a face diabet, la polul opus situandu-se cei din judetul Vaslui si municipiul Bucuresti unde proncentele sunt de 8%
Astfel, din persoanele identificate la risc de diabet zaharat (un total de 860.365 persoane) 2,69 % sunt la risc foarte inalt de diabet, 30, 27% sunt la risc crescut de diabet, si 67, 27% sunt la risc moderat de diabet. Riscul de diabet apare de doua ori mai frecvent la femei fata de barbati si de doua ori mai frecvent in urban decit in rural.
• 7% dintre persoanele evaluate(805.989) prezinta riscul aparitiei unei afectiuni cardiovasculare.
Pe judete, Harghita, 14%, Sibiu, 13%, Teleorman, 12%, Ilfov, 11%, Calarasi, 10%, Prahova, 10%, Giurgiu, 9%, Ialomita, 9%; inregistreaza procentele cele mai mari de risc cardiovascular, iar judetele Gorj, 6%, Bihor, 6%, Iasi, 5%, Tulcea, 5%, Buzau, 4%, Dolj, 4%, Bucuresti, 3%, Vaslui, 3%. riscul cel mai redus.
Distributia pe regiuni este urmatoarea: crescut in regiunea Centru 9,47%, Sud 9,16%, scazut in Sud Vest 6,61% si Sud Est 6,19%
• Pe locul trei este riscul de imbolnavire printr-o afectiune oncologica.
6% dintre persoanele evaluate (adica 671.696 persoane) prezinta acest risc. Procentul cel mai mare se inregistreaza in judetele Ilfov (27%), Harghita (20%), Prahova (18%),Tulcea (12%) si Sibiu (12%), iar la polul opus cu procente sub 4% sunt judetele Botosani, Vaslui , Neamt , Suceava, Valcea, Galati.
– Procentul persoanelor cu risc de cancer de corp uterin din totalul persoanelor evaluate la nivel national este de 2,08%: primele sase judete: Ilfov, 9%, Prahova, 7%, Tulcea, 4%, Maramures, 3%, Harghita, 3%, Cluj, 3%; 21 judete au 2% si 15 judete au 1%.
– Distributia pe regiuni este urmatoarea: crescut in regiunea Bucuresti 5,60%, Sud 2,38%, scazut in Nord Est 1,43% si Sud Vest 1,27%
– Procentul persoanelor cu risc de cancer de col uterin din totalul persoanelor evaluate la nivel national este de 1,93% (aprox 214 000 femei): primele judete: IF 9%, PH 6%, HR 5%, TL 4%, CS 3%; ultimele 10 judete prezinta risc sub 1%.
– Distributia pe regiuni este urmatoarea: crescut in regiunea Bucuresti 5,11%, Sud 2,87%, scazut in Sud Vest 1,43% si Nord Est 0,71%
– Procentul persoanelor cu risc de cancer de san din totalul persoanelor evaluate la nivel national este de 1,25%: primele judete: HR 6,25%, IF 3.86%, SB 3.55%, PH 2,74%, TL 2,19%; ultimele judete: CS 0.65%, BN 0.64%, HD 0,61, GJ 0,42%.
– Distributia pe regiuni este urmatoarea: crescut in regiunea Bucuresti 2,67%,Centru 2,28%, scazut in Vest 0,83% si Nord Est 0,78%
In scopul cresterii accesibilitatii populatiei la serviciile medicale cuprinse in program, casele judetene de asigurari de sanatate au incheiat un numar de peste 10.388 contracte cu cabinete de medicina primara, dintre care aproape 4521 din mediul rural.
Pentru a veni in sprijinul pacientului care se prezinta la medicul de familie, recoltarea probelor biologice se face de catre acesta, la nivelul cabinetului, astfel 83,51% dintre cabinete indeplinesc conditiile de recoltare si transport a analizelor in deplina siguranta.
Aceasta facilitate este disponibila chiar si in mediul rural, la cele 2893 cabinete care au dotarea necesara.
In vederea completarii examenului clinic medical, precum si pentru depistarea de noi afectiuni, in functie de varsta, sex, anamneza, patologii existente, si riscul estimat, au fost efectuate 59.573.557 analize medicale.
Pentru efectuarea analizelor medicale recomandate de medicii de familie, au fost incheiate 1024 de contracte cu laboratoare de analize medicale care au realizat investigatii paraclinice la 9.328.548 persoane, dupa cum urmeaza :
– 9.922.904 hemoleucograme ;
– 5.050.398 creatinina serica;
– 9.883.383 glicemii;
– 3.411.001 sideremii;
– 9.583.443 sumar de urina;
– 6.935.351 colesterol seric total;
– 5.552.964 HDL colesterol
– 6.559.400 Trigliceride
– 7.603.326 TGP ( transaminaze).
Din punct de vedere financiar, pe parcursul celor 12 luni au fost decontate serviciile medicale prestate de medicii de familie si laboratoare in valoare de 556.511,15 mii lei (aproximativ 154,58 milioane euro) dupa cum urmeaza:
a) medicina de familie : 167.074,96 mii lei
b) servicii paraclinice : 366.220,13 mii lei
ceea ce inseamna 50,11 RON de persoana.
Factori de risc determinati de comportamentul populatiei
PNESS a oferit informatii importante privind stilul de viata si comportamentul alimentar al populatiei.
Nutritie
1) Consum zilnic de carne grasa
– % barbatilor care consuma zilnic carne grasa este la nivel national de 34% (maxim regiunea Sud Vest 38% si minim in Bucuresti 23%).
– %femeilor care consuma zilnic carne grasa este la nivel national de 23% (maxim regiunea Sud Vest 29% si minim in Bucuresti 14%).
– Distributia pe medii de rezidenta este urban 21% (maxim regiunea Sud Vest 25% si minim in Bucuresti 15%) si rural 33%
2) Legume si fructe consumate zilnic
– % barbatilor care consuma zilnic legume si fructe este la nivel national de 76% (maxim regiunea Vest 80% si minim in Sud Est 72%).
– % femeilor care consuma zilnic legume si fructe este la nivel national de 80% (maxim regiunea Vest si Centru 84% si minim in Sud Est si Nord Est 77%).
– Distributia pe medii de rezidenta este urban 81% si rural 75%
Consum de alcool
– % barbatilor care consuma alcool este la nivel national de 30% (maxim regiunea Sud Vest 35% si minim in Vest, Bucuresti 25%).
– % femeilor care consuma alcool este la nivel national de 6% (maxim regiunea Sud Vest 11% si minim in Vest 3 %).
– Distributia pe medii de rezidenta este urban 11% si rural 21%
Fumat
1) Fumatori
o % barbatilor care fumeaza este la nivel national de 29% (maxim regiunea Sud si Vest 31% si minim in Nord Est si Sud Est 27%).
o % femeilor care fumeaza este la nivel national de 12% (maxim regiunea Bucuresti 17% si minim in Nord Est 8 %).
o Distributia pe medii de rezidenta este urban 22% si rural 17%
2) Persoane care doresc sa renunte la fumat in urmatorul an
o % barbatilor care doresc sa renunte la fumat in urmatorul an este la nivel national de 11% (maxim regiunea Centru 13% si minim in Sud Est si Sud Vest 10%).
o % femeilor care doresc sa renunte la fumat in urmatorul an este la nivel national de 12% (maxim regiunea Centru 8% si minim in Nord Est si Sud Vest 4 %).
o Distributia pe medii de rezidenta este urban 9% si rural 6%

Activitate fizica
1) Persoane care obisnuiesc sa mearga pe jos cel putin 30 minute de 5 ori pe saptamana
o % barbatilor este la nivel national de 68% (maxim regiunea Sud Vest 73% si minim in Bucuresti 57%).
o % femeilor este la nivel national de 67% (maxim regiunea Sud Vest 74% si minim in Bucuresti 56 %).
2) Persoane care practica un sport cu regularitate
o % barbatilor este la nivel national de 2% (maxim regiunea Vest 3,9% si minim in Sud Vest 1,5%).
o % femeilor este la nivel national de 1% (maxim regiunea Vest 1,7% si minim in Sud Vest si Sud 0,5 %)
o Distributia pe medii de rezidenta este urban 3% si rural 0,7%

In CONCLUZIE :

I Ghidul clinic
PNESS a fost un program autentic de preventie si nu program de analize, asa cum de multe ori s-a spus sugerat.
Programul a utilizat, in premiera, un ghid clinic de evaluare a riscurilor aplicat de catre medicul de familie si dublat de efectuarea unor analize prin care au fost identificate afectiuni sau riscuri de afectiuni. Acest ghid va fi evaluat si imbunatatit periodic, in functie de noile evidente ce vor aparea si de validitatea raspunsurilor la intrebarile folosite.
Cu alte cuvinte, medicina bazata pe doveziface parte din modul corect de actiune a profesionistilor din sistem.
II. Baze de date
PNESS ne-a ajutat sa identificam care este posibilitatea de acoperire a populatiei, in special in vederea planificarii unor programe mult mai specifice unde nivelul de acoperire este determinant pentru reusita programului. (de exemplu, in programul de screening organizat pentru cancerul de col uterin, o acoperire de 80% a populatiei tinta feminine – intre 25 si 64 de ani – pe durata a trei ani ne poate asigura o scadere cu 80% a mortalitatii in urmatorii 5-6 ani.)
Cu ocazia acestui program au iesit in evidenta neconcordantele dintre evidentele populationale, uneori neactualizate, si informatiile din sistemul de sanatate. Concluziile vor fi utilizate la corectarea multor erori depistate, care nu apartin MSP, dar pentru care MSP a fost criticat nejustificat.
Astfel, continuarea informatizarii sistemelor, realizarea de interfete intre bazele de date populationale si bazele de date ale programelor de sanatate sunt actiuni pe care echipa MSP le are in vedere pentru anii viitori pentru obtinerea informatiilor in timp real, cu maxima eficienta.
III. Programele de preventie: Risipa sau economii
Din unele zone pline de interese suntem atacati spunandu-se ca prin programul PNESS s-au irosit bani. Eu vreau sa va spun ca s-au economisit bani. Va explic si de ce : programul PNES ne-a ajutat sa identificam persoane ce sufereau de boli de care nu aveau cunostinta (156.000), deci pentru care nu luau masuri in vederea prevenirii complicatiilor. De asemenea, au fost depistate persoane care sunt la risc de a face anumite boli si acestea trebuie incluse in programe de preventie, schimbare de stil de viata pentru a diminua riscul de imbolnavire sau pentru a intarzia imbolnavirea (pentru ca exista si zestre genetica). Aceasta inseamna economie.
In perioada imediat urmatoare intentionam sa achizitionam servicii de specialitate care sa obiectiveze aceste lucruri si sa calculeze impactul financiar al acestor rezultate: cat va economisi societatea pentru ca, de exemplu, 100.000 diabetici nu vor mai face complicatii cardiovasculare, renale, retiniene etc? sau ca 90.000 persoane cu risc de diabet vor fi consiliate si urmarite astfel incat sa se previna aparitia bolii ?
IV. Programul PNES ca fundament al viitoarelor politici si programme de sanatate
Cum utilizam deja rezultatele programului PNES
Cum pot fi utilizate si in viitor rezultatele programului PNES
O analiza mai aprofundata si mai detaliata a datelor de program ne poate ajuta sa identificam caracterisiticile populatiilor care sunt supuse mai degraba la riscuri de imbolnaviri si la redefinirea programelor de sanatate. Masurile concrete pe care le-am luat au fost:
Preventie primara (pentru factorii de risc cel mai frecvent identificati) :
• Definirea unui proiect pe 3 ani de preventie primara pentru factorii de risc alimentatie si activitate fizica in parteneriat cu Ministerul Educatiei (efect pe bolile cardiovasculare si cancer)
• Definirea unui program de vaccinare pentru HPV, virus asociat cu 96% din cancerele de col uterin, program ce este planificat in cadrul campaniilor scolare de vaccinare pentru cohorta de fetite de clasa a IVa incepand cu toamna aceasta;
Preventie secundara :
• Programe organizate de screening pentru cacerele de col uterin, san si colon, programe ce se vor introduce pe rand, incepand cu octombrie 2008 (cancerul de col uterin)
Tratament :
• Intensificarea eforturilor pentru definirea de ghiduri si protocoale de diagnostic si tratament in vederea folosirii judicioase a medicamentelor de catre medici (i.e. oncologie)
• Cresterea bugetelor pentru patologiile cu frecventa mare a cazurilor noi de boala identificate prin program pentur cancerele colo-rectale si genito-mamare.
Componenta administrativa a PNESS
De la lansarea programului au fost distribuite in tara un numar de 22.348.596 de taloane. Acest numar cuprinde si taloanele expediate la persoane care si-au schimbat domiciliul, au decedat dar nu au fost radiate din evidente, care si-au schimbat numele etc.
La 31 iulie 2008, la CJAS-uri se aflau returnate 2.018.033 taloane, circa 9,03%.
Redistribuirea se face destul de anevoios din cauza ca numarul mare de taloane returnate si a posibilitatilor reduse existente la nivelul caselor in ceea ce priveste personalul, spatiul de depozitare, materialul informatic . De asemenea, cele mai multe persoane care nu au primit taloanele sunt din mediul rural si nu pot suporta costurile deplasarii la CASJ.
Pentru ca taloanele sa ajunga la destinatari MSP are in vedere un plan de actiune in care vom implica si autoritatile locale.
Avem in vedere un ordin de ministru care sa completeze prevederile existente astfel incat prefectii si primarii sa se implice efectiv in distribuirea taloanelor returnate.
In principiu, taloanele returnate la casele judetene trebuie sortate pe localitati, fiecare primar urmand sa primeasca paachetul de taloane aferent localitatii pe care o conduce si sa se implice in distribuirea taloanelor. Evident, vor avea sprijinul si asistenta tehnica a ASP judetene.
Un interes deosebit vom acorda in perioada urmatoare celor care au primit taloanele, dar din diverse motive nu s-au prezentat la medic.
Vom demara o campanie de informare, de convingere si de constientizare a lor pentru a-si evalua sanatatea.
Vectorii pe care ne bazam sunt :
• Medicii de familie pe care ii rog pe aceasta cale sa fie o prezenta mai activa in viata comunitatii , sa eficientizeze legatura cu pacientii din lista.

• Vom apela la sprijinul bisericii, pentru ca avem deja un protocol incheiat. Concret, solicit implicarea preotilor in aducerea la cunostinta enoriasilor a beneficiilor pe care le aduce grija pentru propria sanatate
• Solicitam sprijinul televiziunii si radioului nationale. Noi am realizat un clip video si audio pe care aceste doua institutii l-au difuzat si l-au difuzat si mai multe radiouri si televiziuni private. Le multumesc si le rog sa ne mai sprijine inca o data cu difuzarea acestor materiale, pe perioada septembrie-decembrie 2008.
• Rog mass-media, in general, sa se implice in acesta campanie de convingere a cetatenilor sa aiba grija de sanatatea lor, sa-i informeze asupra consecintelor amanarii prezentarii la medic, chiar daca nu au simptome sau acestea li se par minore.
• Am in vedere implicarea ASP-urilor judetene in campanii in scoli, universitati, si in presa locala. Vor primi si comunicari oficiale prin care li se va cere sa demonstreze ca au indeplinit aceste sarcini. Am sa cer nota explicativa si de ce nu au facut-o pana acum.
• Am sa cer expres prefectilor sa-si includa prioritar pe agenda proprie obiectivul de convingere a populatiei sa se prezinte la medic, dar sa si monitorizeze cum isi indeplinesc autoritatile locale atributiile.
• Am pregatit un plan de masuriconcret pe care pe care il vom trimite in cursul zilei de azi la ASP-uri, CJAS-uri, prefecturi si Patriarhie.
In final fac inca o data apel la cetateni sa se prezinte la medic pentru a-si evalua starea de sanatate si va rog si pe dv, mass-media, sa va implicati in aceasta campanie de convingere. Este numai in interesul fiecarui cetatean sa afle care este starea sanatatii sale si ce trebuie sa faca pentru a mentine cat mai mult timp starea de bine.

This entry was posted in _Programul National al evaluarii starii de sanatate. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *