Se repetă alegerile la CMR. Medicii îşi desemnează în acest week-end liderii

După o pauză de 9 luni, impusă de pandemia de covid19, în acest week-end se vor reface alegerile pentru Colegiul Medicilor din România (CMR). La prima încercare, numărul electorilor care s-au prezentat la vot a fost infim.
Acest subiect de interes aparent sectorial este, în fapt, unul care poate afecta întreaga populaţie.
La înfiinţarea sa, Colegiul Medicilor a fost acceptat imediat ca fiind un actor de prim rang în luarea deciziilor din domeniul sănătăţii. Fiecare proiect de act normativ era supus atenţiei acestei instituţii care, la rândul, în urma consultării colegiilor judeţene, propunea diferite amendamente. Era legătura dintre voinţa politică şi cei care se confruntau cu o pleiadă de insuficiențe în lumea reală. Deşi această consultare este în zilele noastre impusă de lege, diferenţă esenţială este dată de respectul arătat CMR, care încet, încet s-a evaporat. Nimeni nu mai ţine cont de opiniile acestui organism şi poate tocmai de aceea, vocea CMR a devenit din ce în ce mai greu de auzit, atât în rândul membrilor cât şi în rândul populaţiei. Cine îşi mai aduce aminte de ultima poziţie publică a CMR într-una din problemele de interes ale sistemului sanitar?! Chiar şi unii dintre medici văd în CMR doar instituţia care îi poate acoperi în cazul acuzelor de mal practice şi nimic mai mult.
Este posibil ca efervescenta de acum un sfert de secol să se fi datorat perioadei de profunde schimbări în sistemul sanitar, de la înfiinţarea sistemului de asigurări până la reaşezarea spitalelor pe noi baze, privatizarea ambulatoriului şi a medicinei de familie etc.
Conjunctural, în perioada imediat următoare, viitorul guvern, indiferent de componenţa sa politică, va trebui să aibă printre preocupări reconstrucţia instituțională a sistemului sanitar, iar CMR trebuie să joace un rol în acest proces. A fost necesară o perioadă de profundă criza sanitară pentru a vedea că majoritatea spitalelor nu au circuite funcţionale adecvate, că dotarea cu aparatură minim necesară este insuficientă şi, mai ales, că personalul medical este insuficient. Ştiam toate acestea, acum însă le şi vedem. Am văzut cum soluţiile la aproape toate problemele s-au legat sau au fost puse pe umerii medicilor de familie, ca şi cum aceştia ar fi un fel de supraoameni, capabili să suplinească toate deficienţele sistemului sanitar. O nouă lege a sănătăţii a fost una din promisiunile neonorate ale guvernelor PSD, iar actualul guvern nici măcar nu a mai avut-o în vedere, fiind practic doar o echipă de tranziţie.
Şi totuşi, nouă lege a sănătăţii este un element de restructurare de cea mai mare importanţă pentru o populaţie care , conform sondajelor, este înalt preocupată de starea de sănătate. Unii îşi pun speranţa în sistemul privat, alţii în sistemul social, alţii văd un mix între acestea. Populaţia generală este greu de a fi consultată în astfel de aspecte de politică sanitară şi nici o formaţiune politică nu dispune de un număr de specialişti suficient de mare pentru a genera nouă structurare a sistemului sanitar. O astfel de construcţie nouă nu se poate face decât prin consultare cu profesioniştii din domeniu, cu oameni dedicaţi să-şi consume sute de ore din viaţă pentru a dezbate noianul de probleme ale sistemului până când se vor atinge soluţiile cele mai bune, măcar pe termen mediu. CMR ar trebui să fie capabil să ofere o astfel de expertiză şi să-şi recapete, cu această ocazie, o voce de care să se ţină cont.
În contextul scandalului generat de alegerile locale, alegerile pentru CMR ar trebui să aducă în discuţie şi alte aspecte tehnice de interes naţional. Liderii intitutiei ar trebui să fie aleşi prin vot electronic, căpătând astfel necesara reprezentativitate, pe care astăzi nu o au si care descurajează prezenta la vot. Conducerea executivă a Colegiilor Judeţene ca şi cea a Colegiului naţional se face după ce electorii care vin la vot și optează pentru liste şi listuţe, iar lista aleasă alege apoi preşedinţii şi vicepreşedinţii. Suntem în secolul XXI, din punct de vedere tehnic votul electronic este o bagatelă. Spre exemplu Colegiul Medicilor din Bucureşti a reuşit o informatizare aproape totală a activităţii şi evidentei medicilor, iar votul electronic s-ar fi putut implementa de îndată. Atât doar că legea nu permite! Urmează 4 ani în care viitorul Parlament ar putea să dea dovadă de modernism şi să impună mijloace electronice de vot, nu numai la alegerea primarilor şi a Parlamentului dar şi în zona Casei Naţionale de Asigurări, a Colegiilor profesionale din sănătate etc. De undeva trebuie să începem!
Revenind la alegerile de la CMR, trebuie să subliniez că cel mai important subiect pe agenda alegătorilor ar trebui să fie statutul medicului în societate, modul în care trebuie priviţi reprezentanţii acestei profesii, nu etichetându-i ca eroi când moartea bate la uşă în pandemii că cea de acum, ci în fiecare zi a exercitării muncii lor, în care pot salva sau prelungi vieţi ale semenilor, indiferent de specialitate. Recunoașterea statutului poate conduce la necesarele modificari structurale.
În concluzie, nu pot decât să-mi exprim convingerea că viitoarele schimbări din sistemul sanitar nu pot fi aduse decât de profesioniştii din sănătate. Organizaţiile acestora şi purtătorii lor de de cuvânt, dacă sunt vocali şi fără constrângeri politice, pot fi pilonul pe care un ministru al sănătăţii se poate sprijini atunci când cere colegilor săi de guvern să îşi amputeze din alocaţiile bugetare pentru a acord prioritate sistemului sanitar. În caz contrar, rămâne cum am vorbit!

This entry was posted in Neclasificate. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.