Guvernul Romaniei nu sustine infiintarea unui Consiliu pentru protectia drepturilor pacientilor

Scrisoare deschisa
adresata candidatilor la functia de Presedinte al Romaniei, domnului Presedinte al Romaniei, Traian Basescu, domnului presedinte al PSD si al Senatului, Mircea Geoana, domnului Presedinte al PNL, senator Crin Antonescu precum si Primului Ministru al Romaniei, presedinte al PD-L, domnului Emil Boc.

Stimati domni,

Am putut urmari dezbaterile plenului Senatului din data de 6 mai a.c. referitoare la un proiect de lege pentru infiintarea Consiliului pentru Protectia Drepturilor Pacientilor. Atat reprezentantul Guvernului Romaniei cat si cel al Comisiei de Sanatate al Senatului au citit punctele de vedere ale institutiilor pe care le reprezentau, contrare infiintarii unei asemenea Consiliu. Avand in vedere un viciu de procedura proiectul de lege a fost retrimis Comisiei de Sanatate, respingerea lui in sedinta de marti 12 mai fiind aproape o formalitate.
Dezinteresul si superficialitatea cu care a fost abordat un asemenea proiect cu valente eminament sociale, este dovada elocventa a faliei existente intre clasa politica si alegatori, falie a carei adincime se mareste pe zi ce trece.
In virtutea functiilor dumneavoastra oficiale va solicit public sprijinul pentru infiintarea prin lege a acestei institutii, in care populatia sa aiba incredere, care sa fie portavocea lor in lupta cu un sistem nedrept si coplesitor pentru puterile unui om bolnav. Desigur, refuzul sau tacerea dumneavoastra sau a formatiunilor politice pe care le conduceti cred ca va vorbi de la sine despre interesul pentru soarta populatiei bolnave.

Infiintarea Consiliului pentru Protectia Drepturilor Pacientilor s-a aflat in Programul de guvernare al Aliantei D.A. (PD-PNL) din anul 2004, in Programul electoral al PD-L din 2008, iar aceasta promisiune a fost larg vehiculata in campaniile electorale, ca dovada a grijei oamenilor politici pentru bolnavi. Astazi, dupa cucerirea puterii de catre PDL si PSD, aceasta promisiune, ca multe altele, este aproape de a fi aruncata la gunoi.

Opozitia exprimata in punctul de vedere al Guvernului, prin intermediul secretarului de stat Valentin Iliescu si asumata de Primul Ministru este de natura de a da fiori cetateanului de rand.
Reprezentantii executivului si ai legislativului au convingerea ca un asemenea Consiliu ar reprezenta un paralelism legislativ deoarece drepturile pacientilor sunt aparate zilnic, cu eficacitate, de catre “Ministerul Sanatatii, Colegiul Medicilor, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Avocatul Poporului” dovedind fie o totala necunoastere a realitatii, fie o confuzie grava intre drepturile pacientilor si malpraxis, demonstrand o ignorare totala a ceea ce insemna conflictul de interese intre pacienti si reprezentantii administratiei sau ai personalului medical! Cel putin Agentia Nationala pentru protectia Consumatorilor a avut verticalitatea de a recunoaste ca nu are capacitatea de a prelua o astfel de sarcina de raspundere.
In plin proces de descentralizare se pare ca reprezentantii Executivului, ca si cei ai Legislativului, nu au auzit inca despre dreptul pacientilor de a fi informati cu privire la serviciile medicale disponibile. Pacientii ar putea afla, inainte de a fi prea tirziu, de ce fel de tratamente pot beneficia cu adevarat la ei in judet si pentru care trebuie sa se duca la Bucuresti sau, de ce nu, la Viena, pe banii lor.
Un drept legiferat este acela ca pacientul sa poata fi informat in ce masura medicii au competenta reala de a se trata exact boala lui, ce experienta au acumulat, ce cursuri de perfectionare au absolvit sau ce culpe medicale li s-au imputat. Asa se face ca unii politicieni de virf au fost nevoiti sa plece de urgenta din tara pentru tratament, dupa ce au constatat ca pur si simplu nu are cine sa-I opereze si sa le garanteze succesul.
Unii politicieni nu au auzit despre dreptul pacientilor de a fi informati asupra starii lor de sanatate si a obligativitatii obtinerii consimtamantului pentru orice procedura medicala cu risc. Avand in vedere dotarea insuficienta sau neadecvata a procedurilor medicale la care sunt supusi, multi pacienti nu ar mai accepta sa devina jucarii ale sortii, asumindu-si riscuri de neconceput in cunostinta de cauza.
Dreptul pacientilor de a desemna un membru al familiei care sa aiba acces la actele medicale chiar si dupa moartea lor este un secret bine protejat, astfel ca majoritatea cazurilor de malpractice ajung sa se metamorfozeze chiar inainte de a incepe o minima ancheta administrativa, familiei interzicandu-i-se accesul la actele medicale referitoare la decedat.
Tot in mod eronat se crede ca este cunoscut si unanim respectat dreptul legiferat ca pacientul sa beneficieze gratuit de o a doua opinie atunci cand trebuie sa ia decizii legate de diagnostice si interventii care ii vor schimba definitiv viata.
Dreptul pacientilor de a li se rambursa cheltuielile efectuate pentru medicamente, materiale sanitare sau investigatii la care ar avea dreptul gratuit pe perioada spitalizarii, ca si modalitatea in care un pacient are dreptul, in calitate de cetatean al Uniunii Europene, la tratamente in tarile membre prin formularul E112 sunt in continuare subiecte tabu, aducand economie bugetului sanatatii prin decesul pacientilor neinformati.
Legea confera dreptul ca pacientii sa fie diagnosticati si tratati numai daca exista conditiile de dotare necesare si personalul acreditat. Tot legea impune reguli speciale pentru pacientii aflati in situatii speciale, precum pacientii psihici sau cei care urmeaza sa fie selectati pentru tratamente disponibile limitat.
De bine ce le sunt aparate drepturile, conform ultimului sondaj din luna februarie, 80% din pacienti sunt nemultumiti de ingrijirile de sanatate ce li se acorda!!

In fiecare zi, sunt incalcate aceste drepturi recunoscute international si prin legile si Constitutia Romaniei ca si multe altele, uneori cu buna stiinta sau din ignoranta.

Ca cetatean si ca medic ma impresioneaza teama pe care o au reprezentantii puterii, de acum si din trecut, de existenta unei biet birou INDEPENDENT de reclamatii si sesizari, care sa aiba datoria de a veghea ca pacientii sa-si afle drepturile, ca plangerile acestora sa fie aduse la cunostiinta autoritatilor, ca sa fie asigurata o necesara transparenta, inclusiv pentru mass media, si care sa vegheze ca sunt luate masuri administrative sau de natura legala pentru ca incalcarile acestor drepturi sa inceteze si sa nu se mai repete.

Semnalul tras de unii reprezentanti ai Parlamentului German privitor la incalcarea drepturilor omului in Rominia se dovedeste a nu fi fara temei, clasa politica din tara noastra parand a fi, in totalitatea ei, complet nereceptiva la nevoi si drepturi de baza ale populatiei, a celei paupere in special.
Gravitatea fenomenului exodului personalului medical din Romania, are radacini, dincolo de plata inadecvata, si in incapacitatea morala de a refuza tratamente cunoscute si indreptatite doar din ratiuni financiare, in frustrarea medicilor de a fi nevoiti sa se expuna permanent la culpe medicale fara vina, lipsurile de tot felul, de la medicamente la aparatura adecvata pana la personalul necesar, punandu-i in situatia de a-si asuma riscuri inacceptabile pentru ei si pentru pacientii lor.
Demersul unui post de televiziune de a infiinta o linie fierbinte de reclamatii referitoare la sistemul sanitar a dus in numai 2 zile la un adevarat blocaj, prin multitudinea de solicitari. Preluarea oficiala de catre MS a serviciului respectiv a facut ca imediat fenomenul sa dispara, dovada a neincrederii generalizate pe care populatia o are in institutiile statului.

Ingrijorarea Guvernuluifata de finantarea unui avocat specializat al drepturilor pacientilor este nejustificata. Costurile presupuse anual de un asemenea birou de informatii pot varia de la echivalentul banesc al catorva limuzine guvernamentale de lux pana la cel mult 0,1% din taxa pe viciu sau 0,02% din cotizatia fiecaruia la asigurarile sociale de sanatate sau 0,2% din suma alocata pentru tichetele de vacanta!

Imputernicirea pacientilor si cresterea transparentei, tendinta generala in spatiul Uniunii Europene, ar insemna cu adevarat dovada inceputului unei Reformari a sistemului de ingrijiri de sanatate din tara noastra. Populatia Romaniei stie ca nu suntem atat de bogati incat sa putem sa tratam pe oricine cu tot ceea ce este mai scump. Macar putem demonstra onestitate, buna credinta si empatie pentru oameni aflati in suferinta.

Stimati presedinti ai principalelor partide politice din Romania si candidati la cea mai inalta functie de reprezentare in stat,

Va rog sa faceti uz de de puterea politica de care dispuneti pentru ca, prin amendarea acestui proiect legislativ si aprobarea lui, sa dati speranta oamenilor bolnavi ca nemultumirile lor vor fi auzite. Totodata, in calitate de candidati aveti ocazia de a arata nu numai capacitatea de a promite ci si pe cea de a face.
De aceea, va solicit sprijinul dumneavoastra politic pentru acest demers legislativ.

Cu respect,

conf.univ.dr.Marian Sorin Paveliu,
cetatean din Bucuresti, potential pacient,
fost membru al Camerei Deputatilor in legislatura 2004-2008

PS:
1.Punctul de vedere negativ al Guvernului si al Comisiei de sanatate al Senatului pot fi vazute la adresa http://www.youtube.com/watch?v=PFIp2cfhazw (extras) sau pe site-ul Senatului http://85.120.47.74/article-06-05-2009-120346.html – minutele 77-83.
2. Raportul Comisiei de Sanatate a Senatului se gaseste la adresa http://webapp.senat.ro/pdf/07L803PV.pdf
3. Fisa proiectului legislativ se gaseste la adresa http://80.97.216.132/senat.proiect.asp?cod=12918&pos=10

This entry was posted in Neclasificate. Bookmark the permalink.

2 Responses to Guvernul Romaniei nu sustine infiintarea unui Consiliu pentru protectia drepturilor pacientilor

  1. Marius Nicolescu says:

    Domnule doctor Paveliu,

    Este foarte dificil pentru un om rasat, cum santeti dumneavoastra sa luptati cu monstri politici care conduc Romania spre nicaieri de douazeci si patru de ani, ca despre Mafia medico-farmaceutica nici nu se pune problema sa-i “rupeti” vreun tentacul. Spre sfarsitul memoriului dumneavoastra spuneati undeva: “Populatia Romaniei stie ca nu suntem atat de bogati incat sa putem sa tratam pe oricine cu tot ceeace este mai scump”. Iata, domnule doctor, vin si intaresc afirmatiile dumneavoastra (si, daca-mi permiteti) si ale mele. Sufar de patruzeci de ani de Tulburare Afectiva Bipolara – tip II si ma tratez din 1981 cu Lithiu Carbonic, un medicament miraculos (cum l-a caracterizat sotia mea), un medicament ce mi-a adus o remisie lunga de douazeci si sase de ani (deci cu eficienta maxima) si, nu in ultimul rand, un medicament ieftin (20 lei noi – RON, cumparat fara compensare). Din nefericire pentru bolnavii cu o soarta cruda (cum a fost a mea), in 2003, in timpul guvernarii Nastase, Ministrul Sanatatii de la aceea data a scos acest medicament de pe piata farmaceutica din Romania si l-a inlocuit cu medicamentele producatorului american Elly Lilly, de 15-20 de ori mai scumpe decat Lithiul Carbonic. Asa ca nu-mi ramane decat fie sa-mi procur Lithiul din strainatate (unde medicii stiu cum trebuie sa fie tratat un pacient – dar haideti sa nu ne furam caciula, medicii romani chiar vor sa-i ajunga din urma pe medicii germani prin ignorarea celor mai higienice si elementare norme de comportament uman fata de un bolnav? Ca despre Juramantul lui Hypocrat nu mai stiu de dinainte de ’89 medicii romani. Sau trebuie sa ma las tratat ca prin India, indiferent de ce studii am sau daca locuiesc (am caminul) curat si civilizat si nu traiesc direct pe pamant si sub cerul liber, ca in India. Dupa politicienii romani risc varianta indiana, cea a cobayului cu medicamentele de ultima generatie (care nu si-au probat eficacitatea) ale doamnei Elly Lilly. Pentru ca politicianul roman, ca si medicul roman este un personaj fara Dumnezeu. Cu exceptiile, MICI, care confirma regula.
    Eu merg inainte cu Lithiu Carbonic. Sau pe romaneste: “Pasc iarba pe care o cunosc” si care m-a facut bine. Si intrezaresc o speranta in Asociatia Nationala a Pacientilor, a domnului Vasile Barbu, desi eu am mai castigat pana acum doua batalii cu “incremenitii in proiect” ai Ministerului Sanatatii.

    Cu cele mai alese ganduri,

    M. Nicolescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *