Coma prim-solistei Operetei Romane sau de ce poate fi mai riscant sa te afli intr-un spital public decat intr-un avion in pana de combustibil* (Conspiratie impotriva pacientilor – neacreditarea spitalelor!)

Prima solista a Operetei Romane intra in coma aproape concomitent cu alte 4 paciente operate intr-un spital din Bucuresti. Emotie, reprotaje, opinii, demiteri, informari, dezinformari. Apar noi victime si uitam alte subiecte de presa: Tony Tecuceanu a murit tot din cauza unei infectii nosocomiale – dar nu mai este de actualitate.  Toti incerca sa afle cum a fost posibil asa ceva. Este directorul spitalului un monstru de incompetenta? Raspunsul este unul transant NU!! Absolut nici un director de spital nu se deosebeste de cel de la CFR2 – Directorii au acceptat compromisul de a conduce o institutie despre care stiu cu ceritudine ca nu indeplineste criteriile minime pentru a fi numit SPITAL iar cauza este la vedere – tarife platite de CNAS  incompatibile cu un act medical de minima siguranta.

Am dat in repetate rinduri un exemplu: Care om intreg la minte ar accepta sa se suie intr-un avion care ar avea lipit linga scara de acces o bulina rosie mare cu  mesajul  “ACEST AVION NU A FOST NICIODATA VERIFICAT, NU INDEPLINESTE NORMELE MINIME DE SIGURANTA, PERSONALUL DE BORD ESTE INSUFICIENT SI NEVERIFICAT PROFESIONAL SI FOARTE PROBABIL CA NU AVEM SUFICIENT COMBUSTIBIL PENTRU A AJUNGE LA DESTINATIE. ACEST ZBOR SE DESFASOARA EXCLUSIV PE RASPUNDEREA DUMNEAVOASTRA!” ? Si totusi riscul pe care si-l asuma pacientul roman cind este internat este incomensurabil mai mare ca cel din exemplul ipotetic de mai sus.

Toti incearca sa gaseasca o cauza – ea este simpla si developata de stirea newsin – prin care sefa sindicatului developa situatia incredibila – “dezinfectantele sunt cumparate de personal din bani proprii pentru ca spitalul nu are bani”! Evident “achizitia” se face in cantitati insuficiente, de calitate indoielnica si absolut haotic. Poate va intrebati ce ar putea determina o asistenta sau infirmiera sa cumpere materiale din banii sai? Nevoia de a proteja cu orice sacrificiu sursa personala de venit (salariu + “ce mai pica”). Intr-un asemenea compromis si promiscuitate orice accident este o normalitate. Care director poate sa mai vina sa controloze o infirmiera in aceste conditii?!

Este foarte simplu sa arati cu degetul catre infirmiere, medici, directori, sistem. In realitate ne aflam in fata unei CONSPIRATII IMPOTRIVA PACIENTULUI ROMAN – care isi trage seva din ignoranta generala a pacientilor, de regula prea batrini si prea loviti de soarta, pentru a-si mai clama drepturile si este pusa in practica de clasa politica in totalitatea ei, putere si opozitie.

Daca incerci sa faci ordine in sistemul sanitar trebuie sa schimbi prioritatile, sa iei bani de la domenii in care comisionul si “tunul” este regula si sa-i dai in “gaura neagra a sanatatii”. Oamenii politici nu accepta insa asa ceva. Este impotriva ratiunii de a fi om politic.

Daca GUVERNUL (si PRESEDENTIA – care are ca reprezentanti in comisia de acreditare a spitalelor) ar fi vrut sa isi faca din siguranta pacientilor o prioritate – ar fi inceput cu inceputul: sa vedem daca spitalele noastre indeplinesc conditiile MINIME de  siguranta si calitate a actului medical. Acreditarea ne arata daca spitalul are circuite functionale, daca sunt respectate procedurile (inclusiv masurile legate de combaterea infectiilor intraspitalicesti, daca exista suficiente medicamente, daca spitalul are suficient personal – inclusiv anestezisti, farmacisti, asistente, infirmiere, etc) Pentru aceasta, in toata lumea, exista INSTITUTII DE ACREDITARE A SPITALELOR. La noi NU SE VREA ca procesul de acreditare sa demareze!Iar dovada se gaseste in Monitorul Oficial:

  • In urma cu 11 ani a fost prevazuta in lege (legea 146/1999 Legea Spitalelor) prevedea la art.7 procesul de acreditare si infiintarea Comisiei de Acreditare a Spitalelor.
  • Dupa 4 ani, in care NIMENI nu a vrut sa infiinteze aceasta comisie  Legea 270/2003 (Noua – lege a spitalelor) – prevedea la art.13 ” Acreditarea garanteaza faptul ca spitalele functioneaza la standardele stabilite” si, din nou, infiintarea Comisiei de Acreditare a Spitalelor in subordinea Parlamentului.
  • Dupa alti 3 ani, in anul 2006 – Legea Reformei in sanatate – reia in capitolul destinat spitalelor aceleasi prevederi si, din nou, infiintarea Comisiei Nationale de Acreditare a Spitalelor – de aceasta data in coordonarea Primului Ministru (Tariceanu la acea vreme, ulterior Boc).
  • Dupa 2 ani, in 2008 (!), la sfirsitul mandatului, Primul ministru si Ministrul sanatatii (Tariceanu, respectiv Nicolaescu) emit HG-ul de infiintare a Comisiei de Acreditare a Spitalelor.
  • Raportul Comisiei Prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniul sanatatii publice din România, dat publicitatii in anul 2008, subliniaza necesitatea inceperii procesului de acreditare a spitalelor;
  • Comisia de Acreditare a Spitalelor devine operativa in anul 2009 (IANUARIE) si isi finalizeaza in aprox 6 luni standardele si metodologia de lucru. De atunci insa functionarii anume instruiti stau cu “arma la picior” neprimind dreptul de a intra in spitale si declansa procesul de acreditare al celor 435 de spitale! Fiind in coordonarea Primului ministru Boc, conducerea institutiei nu a putut decit “sa faca ciocul mic” iar salariatii sa-si ia lunar salariul fara a presta tocmai activitatea pentru care sunt salariati. Bazac, a ezitat sa-si dea acordul, Videanu a invocat nepriceperea iar Cseke nu are curaj sa declanseze procesul de acreditare.
  • Dan Romulus Serban – presedintele Comisiei de Acreditare a spitalelor – incearca intr-o emisiune televizata sa “puna batista pe tambal” acuzind DOAR o intirziere de 2-3 luni in semnarea ordinului care permite inceperea “de facto” a activitatii institutiei pe care o conduce.

Ne aflam in fata unei adevarate CONSPIRATII IMPOTRIVA PACIENTILOR. Nu ne aflam in fata a 2 luni de ezitari ci a 11 ani in care NIMENI NU A VRUT SA SPUNA ADEVARUL REFERITOR LA PERICOLUL REPREZENTAT DE SPITALELE NOASTRE.  Iar intirzierea nu este necesara pentru a indeplini formalitati ci pentru a gasi solutii de a amina si eventual desfiinta aceasta activitate.  Un paleativ s-a gasit: nu vom incepe acreditarea inainte de a “muta mortul” in casa administratiei locale – respectiv de a trece administrarea si patrimoniul spitalelor la primarii!

Din ratiuni care nu au de a face cu grija fata de semenul tau, cu respectul fata de alegatori, cu morala, 3 dintre actualii conducatori ai destinelor noastre au inchis ochii fata de dramele zilnice ale pacientilor romani desi si-au asumat statutul si responsabilitatile de demnitar. Astazi, ministrulul sanatatii, primul ministru si Presedintele tarii – trebuie sa-si asume public raspunderea, in numele lor si al predecesorilor, sa-si recunoasca vina si sa ne anunte masurile ce vor fi luate – altele decit demiterea unui director, a carui vina este una comuna cu a tuturor directorilor de spital.

Basescu, Boc, Cseke trebuie sa accepte public existenta dezastrului, sa-si asume partea lor de vina si sa promita public poporului roman ca intr-un termen rezonabil – ex: 6 luni pentru primele 100 de spitale din tara – sa fie date publicitatii rezultatele preliminare ale acreditarii – punindu-se accent pe acele elemente care afecteaza grav siguranta actului medical si viata pacientilor. Aceasta atitudine ar fi un semn de minima normalitate politica!

PS: O consecinta fireasca a constatarii ca legea 95/2006 este incalcata ar fi ca STATUL recunoasca public dreptul pacientilor de a se duce in strainatate si sa le faciliteze decontarea cheltuielilor. Este legal si este in conformitate cu prevederile Tratatului de aderare – deoarece este acceptabila aceasta varianta daca Statul membru nu dispune de facilitati de tratament! Ori noi nu dispunem de SPITALE (sunt niste cladiri neacreditate ca spitale) desi legea impune acest lucru!!! Guvernul (oricare Guvern) nu trebuie sa se mai comporte ca si cum ar fi peren si sa ia masuri IMPOTRIVA populatiei fiind autorul moral si faptic al unei morbide Conspiratii impotriva pacientilor din aceasta tara. Poate o sa ne trezim cindva!

* Titlul “Coma prim-solistei Operetei Romane sau de ce poate fi mai riscant sa te afli intr-un spital public decat intr-un avion in pana de combustibil ” apartine redactiei Hotnews care a preluat postul meu – insa este mai bun decit al meu.

Coma prim-solistei Operetei Romane sau de ce poate fi mai riscant sa te afli intr-un spital public decat intr-un avion in pana de combustibil

This entry was posted in Neclasificate. Bookmark the permalink.

6 Responses to Coma prim-solistei Operetei Romane sau de ce poate fi mai riscant sa te afli intr-un spital public decat intr-un avion in pana de combustibil* (Conspiratie impotriva pacientilor – neacreditarea spitalelor!)

  1. ionica says:

    Cred ca exagerezi, domnule doctor, deoarece si dumneata esti vinovat de situatia in care este sistemul de sanatate din Romania, deoarece si dumneata ai avut “treaba” cu puterea si nu ai facut, in acel moment nimic.
    Cunosc foarte sistemul de sanatate din Romania si pot sa-ti spun, stimate domnule doctor ca adevarul este cu totul in alta parte.
    Pe timpul ministrului Mincu am facut o propunere, care nu a fost luata in seama, deoarece nu era POLITICA.
    Atunci spuneam ca in fiecare an sa fie finatate NUMAI 8 spitale, iar restul sa nu primeasca nimic.
    Pana acum aveam 80 de spitale la standarde acceptabile.
    Si atunci ca si acum, directorii de spitale au fost numiti politic, deci, din start incompetenti si cu … buzunarele goale.
    In tot sistemul economic romanesc numirile se fac dupa criterii politice, de casta si de relatii, asa ca ..
    Medici romani sunt foarte buni, ca dovada ca sunt foarte apreciati oriunde lucreaza, cu exceptia Romaniei.
    La fel asistentele de pe la noi sunt foarte bune.
    Atunci cum se explica dezastrul din tara?
    Foarte simplu: Toate programele finantate de Banca Mondiale au fost niste stifturi si niste povesti marginale.
    Nimeni nu a avut nici un interes ca sistemul de sanatate sa mearga bine, deoarece ERAM PREA MULTI si …..

  2. Pingback: Dr. Sorin Paveliu: Coma prim-solistei Operetei Romane sau de ce poate fi mai riscant sa te afli intr-un spital public decat intr-un avion in pana de combustibil – 14482th Edition « RP stiri

  3. sorinp says:

    @ionica. Cred ca te grabesti sa pui semnul egal asupra tuturor celor care au avut tangenta cu politica. Am avut in Parlament colegi de toata isprava, unii cu o competenta si atitudine politica de invidiat. Eu nu am ajuns sa-i egalez insa te asigur ca nu mi-am dat cinstea pe rusine si am lasat urme adinci (pozitive, de esenta) in configurarea sistemului sanitar. Daca ai curiozitatea sa te uiti pe fisa mea de parlamentar poti sa vezi unele dintre acestea. Majoritatea insa nu se vad pentru ca, la vremea respectiva, nu am considerat ca este adecvat sa-mi epatez contributia la activitati care erau sa pareau a fi rezultatul unei echipe. DACA TE INTERESEAZA CU ADEVARAT – ITI FAC O DARE DE SEAMA DOAR PENTRU TINE AICI!

  4. Sebastian Nicolau jr. says:

    Poporul roman ar putea acuza guvernele care s-au succedat de crime impotriva umanitatii si sa solicite ajutor strain in solutionarea problemei. Ceea ce se intampla in sistemul sanitar romanesc nu este departe de crima cu premeditare, insa nu se pot numara decat victimele, nu si criminalii, acestia fiind prea multi… E rusinos pentru un popor care se numeste “crestin” sa isi ingroape de vii semenii, si asta cu buna stiinta. Insa pentru ca este la indemana oricui sa ridice piatra si sa o arunce impotriva unui “sistem” invizibil, fara ca aceasta sa poata schimba cu ceva situatia, ma intreb ce as putea sa fac eu, cetateanul de rand, pentru ca lucrurile sa nu mai stea asa si pentru ca macar copiilor mei sa le fie un pic mai bine ? Si daca medicii romani sunt atat de sublimi, ce lipseste pentru ca ei sa isi exercite meseria in conditii bune ? Mie mi se pare un pas foarte important si un exemplu foarte bun infiintarea spitalelor private. In ele acesti medici buni au ocazia sa isi faca meseria civilizat si sa formeze tineri care sa lucreze dupa principii eficiente. In acest moment este singurul lucru viabil facut pentru imbunatatirea situatiei pacientilor. Restul sunt doar vorbe si banii nostri tocati. Imi este sila ca sunt contribuabil la un sistem infect. Solutia asigurarilor medicale private ar putea scoate pacientii din acest cerc vicios.

  5. Ilie says:

    Articol interesant. Problema acreditarii este, într-adevar, de prima necesitate. Dar, evident, nu singura.

    @ionica
    Ce importanta are daca si autorul este vinovat? Din acest motiv ar trebui sa nu mai spuna adevarul? Este, daca vrei o comparatie, ca un medic fumator care, în opinia dv., n-ar avea voie sa spuna ca tutunul dauneaza grav sanatatii!

    @sorinp
    Nu va suparati daca ati fost (sau sunteti) un politician de isprava! Stim ca peste tot exista oameni de bine, si printre politicieni, si printre medici si printre toate categoriile sociale. Dar, cînd un sistem merge prost, critica este facut? global, pe rezultatele finale, ceea ce înseamna ca cei care au “contribuit” la mersul rau al lucrurilor au cîstigat, sper ca doar momentan, batalia!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *